Istorie locală. Patru meşteri cofetari de origine macedoneană, care îi îndulceau pe slătinenii de altădată

În aceste zile de răsfăț cu tot felul de preparate dulci, evocăm patru meșteri cofetari de obârșie macedoneană care au „îndulcit” pe concitadinii noștri cu ceva vreme în urmă, notează, pe pagina sa de pe un site de socializare, istoricul Aurelia Grosu.

Macedonenii sunt cei care înrădăcinează obiceiul de a merge la cofetărie pentru a servi prăjituri și alte zaharicale, asezonate cu limonade aromate și răcoritoare.

Primul cofetar macedonean a fost NICOLA COSMA, cu brevet de meșter cofetar obținut la Sofia, înainte de a se stabili în Slatina. După ani de muncă, pornind de jos, Nicola Cosma, ridică în fața Grădinii

Publice „Regina Maria” (parcul Eugen Ionescu), un veritabil stabiliment comercial – Hotelul N. Cosma, dotat la parter cu restaurant, cofetărie, bodegă și berărie.

La cofetăria lui Cosma va face ucenicie un alt macedonean, VALENTIN GOJ, venit în Slatina la 7ani cu mama sa Filomena, fiind ajutati la început de Grigore și Simion Hristescu, frații mamei.

Valentin Goj ajunge meșter cofetar la cofetăria deschisă de macedoneanul Ilie Zaricinovici pe Lipscani. Fondantele și halvița preparate de Goj se topeau în gură, erai uimit de rafinamentul decororării torturilor și de măiestria pregătirii plăcintelor umplute cu spanac și brânză, la mare cinste în bucătăria macedoneană.

„După naționalizarea cofetăriei lui Zaricinovici, muncește din greu în diferite locuri, continuând să prepare, la comandă, prăjituri, torturi aniversare, bomboane fondante și de ciocolată, plăcinte. Nu a precupețit nici un efort pentru a-și ajuta fiicele să se realizeze în viață – Veronica și Emilia, profesoare de franceză”, scrie istoricul slătinean.

ION BANGIU desprinde meșteșugul de bombonier la o rudă stabilită în Caraș Severin. Vine în Slatina la vărul sau primar Boris Talevici și va deschide la parterul unei case de pe actuala stradă Dinu Lipatti un atelier de zaharicale.

„Într-un spațiu mic, Ion Bangiu, ajutat de soția sa, Maria, fiica vestitului plăcintar Costea din piața centrală a Piteștiului, preparau adevărate minunății: dropsuri, foarte căutate de magazinele de coloniale și delicatese, bomboane cu lapte, fondante, șerbeturi cu arome de trandafir și fistic, rahat simplu și cu nucă, halviță. Pe bulevardul Gării (Al. I. Cuza), frații NAE și SLAVE ȘTEFAN te ademeneau cu apetisante plăcinte cu brânză, foarte apreciate de slătineni”, mai notează Aurelia Grosu.