Actualitate· 5 min citire

Ce s-a ales de casa natală a lui Nicolae Ceaușescu din Scornicești, la 101 ani de la nașterea dictatorului

20150601_123039

20150601_123039

Scris de Ionut Jifcu Publicat: 26 ian. 2019, 13:32

Astăzi se împlinesc  101 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu, însă casa natală a fostului dictator din orașul Scornicești n-a mai reprezentat punct de întâlnire pentru nostalgicii comuniști, ca în alți ani, ci doar câțiva s-au strâns în preajma bustului din curte.

Situația nu se schimbă nici în celelalte zile ale anului, potrivit primarului din Scornicești, Ion Prioteasa, care a explicat că pentru vizitarea casei în care a copilărit Ceaușescu trebuie cerută aprobarea urmașilor dictatorului, care locuiesc la București. Mai precis, este vorba despre Gina, fiica Elenei Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu.

„Deocamdată, n-a venit nimeni și nici nu s-a anunțat vreo vizită. Casa nu se poate vizita decât cu aprobarea familiei, a doamnei Gina de la București. Casa este îngrijită de o angajată a familiei, are grijă de gospodărie. Dacă vrea cineva să viziteze, trebuie să anunțe în prealabil”, a declarat primarul din Scornicești.

Încă regretat de mulți olteni, dar și hulit poate de tot atâția, Nicolae Ceaușescu reprezintă singurul șef de stat originar de pe meleagurile județului Olt și personalitatea care a marcat perioada comunistă în România. Dacă ar fi trăit, liderul originar din Scornicești ar fi împlinit astăzi 100 de ani.

Nicolae Ceaușescu s-a născut în satul Scornicești, județul Olt, la 26 ianuarie 1918, într-o familie de țărani cu 10 copii. Tatăl său, Andruță, avea trei hectare de pământ, câteva oi și mai cârpea finanțele familiei din croitorie.

Nicolae a făcut patru clase la școala din sat. Învățătorul preda într-o sală cursuri simultane, pentru elevii mai multor clase. Micul Ceaușescu nu a avut cărți și adesea mergea la școală desculț. La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, Ceaușescu pleacă la București, unde se angajează ca ucenic de cizmar.

În 1932 devine membru al Partidului Comunist din România, formațiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme. Este arestat pentru prima oară în 1933 pentru agitație comunistă în timpul unei greve. În 1934 urmează încă trei arestări - pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzați de activitate comunistă și pentru alte acțiuni similare. După eliberarea din detenție, Ceaușescu dispare pentru o vreme în „subteran”, dar în 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de închisoare și încarcerat la Închisoarea Doftana.

O declarație scrisă de mână, în ianuarie 1936, la jandarmerie, este elocventă pentru analfabetismul lui Ceaușescu: ,,după ce neam despărțit, mam mai plimbat puțin pînă pela 12 noaptea cînd mam dus în gară și am dormit”.

Stilul de vorbire bâlbâit al lui Nicolae Ceaușescu a fost cauzat de o bătaie administrată de colegii săi de detenție. Ceaușescu a fost arestat și condamnat din nou în 1940, iar în 1943 a fost transferat la închisoarea de la Târgu Jiu, unde a împărțit celula de detenție cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatul acestuia. Există zvonuri și speculații că între cei doi viitori șefi de stat ar fi existat și o relații de homosexualitate.

La trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, în martie 1965, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român.

La începutul carierei sale ca șef al statului, Ceaușescu s-a bucurat de o oarecare popularitate,adoptând un discurs politic independent față de Uniunea Sovietică. Prin refuzul său de a permite armatei române să ia parte la invazia Cehoslovaciei alături de trupe ale țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia și o atitudine de condamnare publică activă a acestui act, Ceaușescu reușește pentru o vreme să atragă atât simpatia compatrioților săi, cât și pe cea a lumii occidentale.

În ciuda discursului independent în relațiile politice internaționale, introdus încă de Gheorghiu Dej, Ceaușescu se opune cu încăpățânare introducerii oricăror reforme liberale pe plan intern. În anii ’80, după venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice, opoziția lui Ceaușescu față de linia sovietică este dictată în principal de rezistența lui față de destalinizare. Securitatea continuă să își mențină controlul draconic asupra mediilor de informare și înăbușă în fașă orice tentativă de liberă exprimare și opoziție internă.

Evenimentele sângeroase de la Timișoara și București, din decembrie 1989, au culminat cu căderea lui Ceaușescu și a regimului comunist. La 18 decembrie 1989, Ceaușescu pleacă într-o vizită oficială în Iran, lăsându-i soției sale, Elena, și altor colaboratori apropiați, misiunea de a înăbuși revolta de la Timișoara. Revolta continuă să ia amploare.

După revenirea sa în țară, la 20 decembrie 1989, Ceaușescu ține o cuvântare televizată dintr-un studio de televiziune amenajat în incinta clădirii CC al PCR, în care califică evenimentele de la Timișoara drept o încercare din afară de imixtiune în afacerile interne și de subminare a suveranității României.

O „adunare populară” în sprijinul regimului este organizată pentru ziua următoare, 21 decembrie, în fața sediului CC al PCR, într-un loc care, în urma evenimentelor acelei zile, poartă azi numele de Piața Revoluției. Demonstrația degenerează în mișcare de răsturnare a regimului.

Până în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, protestele se răspândiseră deja în toate marile orașe ale României. Ceaușescu mai face o încercare disperată de a se adresa mulțimii adunate în fața sediului CC, dar fără succes. Protestatarii forțează ușile și pătrund în sediul CC, iar soților Ceaușescu nu le rămâne decât opțiunea de a fugi cu un elicopter care îi aștepta pe acoperișul clădirii CC.

La 22 decembrie 1989, printr-un decret al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. La 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați în cadrul unui proces sumar de acest tribunal, condamnați la moarte și executați la câteva minute după pronunțarea sentinței.

 

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Olt și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate