Decembrie! S-a întâmplat azi un accident nefericit. România nu a fost acceptată în Schengen. Până la urmă, vom intra. Nu asta trebuie să ne rămână în memorie. În schimb, de 33 de ani, în această lună, fiecare român trebuie să se gândească la Revoluția română. Fără acea mișcare, căreia unii îi spun pe nedrept lovitură de stat, minimalizând credința în dreptate și în mai bine a milioane de oameni care doreau sfârșitul dictaturii, noi nu am fi fost aici.
Dumneavoastră nu ați fi avut voie să vorbiți, nu ați fi avut dreptul la opinie, de a fi informat. Nu ați fi putut călători, nu ați fi avut dreptul să lucrați în străinătate, nu ați fi putut să plecați să învățați în străinătate. Securitatea ne-ar fi pus boniță în continuare, ne-ar fi fost frică să nu spunem ce gândim, ca să nu ajungem în beciurile comuniste.
Poate că astăzi, fără Revoluția din Decembrie 89, am fi avut soarta Ucrainei. Cu siguranță, nu am fi făcut parte dintr-o alianță a lumii civilizate, astfel încât să ne simțim în siguranță. Desigur, nu totul este perfect – în casele românilor este frig, ca atunci, unii dintre români o duc mai rău ca înainte de 89, alții nu s-au adaptat democrației, iar alții au profitat de ea. Dar gândiți-vă! Ce alegeți între libertate și frică permanentă?
Ce alegeți între speranța unui viitor bun și întunericul unei dictaturi aproape de neînvins? Ce doriți pentru copiii voștri? O șansă de mai bine sau un viitor în beznă? Să știți că unele răspunsuri sunt de neacceptat. Nu se poate discuta altfel! Au murit oameni pentru ca să fim liberi! Au murit tineri care azi ar fi fost maturi, ar fi avut la rândul lor copii și s-ar fi bucurat de viață.
Gândiți-vă la acei părinți care și-au îngropat copiii împușcați în acele zile sau la părinții care nu au avut nici măcar ce să îngroape, pentru că cei dragi lor au fost arși și transformați în cenușă. Le suntem veșnic recunoscători timișenilor, timișorenilor. De la ei a explodat totul și s-a împrăștiat în toată țara!
“Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!” Vă amintiți? Dacă vă amintiți, să nu uitați vreodată! Dacă nu vă amintiți sau sunteți prea tineri și nu v-a spus nimeni, aflați acum. Și nu uitați vreodată! Azi, în fiecare cuvânt al nostru, adăugăm recunoștință pentru Timișoara, pentru oamenii ei curajoși și demni, indiferent că sunt români, maghiari sau germani.
Salutăm istoria fabuloasă a Timișului, admirăm cosmopolitismul și toleranța seculară a zonei și ne bucurăm de un viitor construit cu muncă, imaginație și curaj! În această seară vorbim Cu drag, despre Timiș!
