România a înregistrat în luna mai o creștere a datoriei publice, care a ajuns la 50,1% din PIB, adică 731,2 miliarde lei. Acest nivel este aproape de cel din luna februarie 2022, când datoria publică a fost de 50,6% din PIB. Aceste date au fost publicate de Ministerul Finanțelor.

Datoria publică reprezintă suma împrumuturilor pe care statul le face pentru a finanța cheltuielile publice. Ea este calculată conform metodologiei Uniunii Europene și include atât datoria guvernamentală, cât și cea a autorităților locale.

Creșterea datoriei publice peste un anumit nivel are implicații asupra stabilității economice și financiare a țării. De aceea, există o lege care stabilește niște limite și niște măsuri care trebuie luate dacă acestea sunt depășite.

Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede patru praguri pentru datoria publică: 45%, 50%, 55% și 60% din PIB. Fiecare prag are asociat un set de acțiuni pe care Guvernul trebuie să le întreprindă pentru a reduce datoria publică și a asigura sustenabilitatea ei pe termen mediu și lung.

Ce măsuri trebuie să ia Guvernul în funcție de nivelul datoriei publice

În funcție de procentul de datorie publică raportat la PIB, Guvernul are următoarele obligații, conform metodologiei Uniunii Europene:

– Dacă datoria publică este între 45% și 50% din PIB: Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului un raport care să explice motivele creșterii datoriei și să propună soluții pentru a o menține la un nivel sustenabil.

– Dacă datoria publică este între 50% și 55% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care să includă și înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Programul trebuie să fie aprobat prin lege și să fie pus în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.

– Dacă datoria publică este între 55% și 60% din PIB: Guvernul trebuie să respecte prevederile de la punctul anterior și, în plus, să inițieze măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie să fie aprobate prin lege și să fie puse în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.

– Dacă datoria publică este peste 60% din PIB: Guvernul trebuie să respecte prevederile de la punctele anterioare și, în plus, să elaboreze și să aplice un program de reducere a datoriei publice cu o rată medie de 5% pe an. Acest program trebuie să fie aprobat prin lege și să conțină măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. Programul trebuie să fie pus în aplicare cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului.

Există însă o excepție de la aceste reguli: dacă apar circumstanțe extraordinare, care nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung, Guvernul poate să nu aplice măsurile prevăzute la punctele 2, 3 și 4 lit. a).

Sursa: Realitatea Financiara

Articolul precedentANM e emis o nouă avertizare cod galben de fenomene extreme
Articolul următorMinistrul Adrian Veștea a semnat 56 de contracte noi de finanțare prin PNI ”Anghel Saligny” în valoare totală de peste 622 mil. lei