Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei. Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, a vorbit într-un interviu marca Reporter 24 despre cum este gestionată criza refugiaţilor ucraineni în România.
Discuţia a pornit de la dezvăluirea site-ului că nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii puşi la dispoziţie de guvern pentru găzduirea refugiaţilor.
Programul 50/20, iniţiat de Guvernul României pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru refugiaţi, nu este eficient, arată Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane.
„Noi lucrăm cu multe comunităţi de refugiaţi şi deja societatea civilă a atras atenţia asupra problemelor de aplicare a acestei măsuri 50/20 pentru că ea nu este efectivă în practică şi creează foarte multe riscuri pentru persoanele, multe persoane, care fie sunt obligate să ofere în schimbul cazării şi mesei muncă, fie chiar servicii sexuale. Practic, o parte dintre ucraineni nu este informată că aceşti bani sunt pe o schemă europeană şi sunt nişte beneficii care sunt direcţionate direct către ei în calitate de beneficiari, într-un stat european, ai protecţiei temporare. Şi, pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale”, spune Silvia Tăbuşcă.
Ea a arătat că alte ţări europene au ales ca aceşti bani să fie daţi refugiaţilor pe un card emis pe numele lor şi nu direct persoanelor care îi iau în gazdă.
„Din păcate, nu există, în momentul de faţă posibilitatea modificării acestei scheme. Schema a fost ca o măsură rapidă de sprijin a refugiaţilor, în acel moment, însă noi nu am înţeles foarte bine de ce Guvernul a optat ca aceşti bani să meargă către proprietarii locuinţelor şi nu direct către refugiaţi. Multe ţări europene oferă aceste sume de bani pe un card emis pe numele refugiatului respectiv, iar banii respectivi pot fi utilizaţi de refugiatul respectiv, în funcţie de nevoile şi nivelul său de viaţă. De exemplu, dacă este un refugiat, care are un nivel mai ridicat poate, la suma oferită de statul român, să mai adauge ceva şi să stea în nişte condiţii foarte bune. Sau, o persoană care este în nevoie şi doreşte să pună deoparte o parte din bani să meargă cu copiii în vacanţă, atunci să aibă posibilitatea să facă acest lucru, chiar dacă banii sunt exclusiv pentru cazare şi masă”, a mai spus Silvia Tăbuşcă.
articolul complet, pe reporter24.INFO
