Actualitate· 3 min citire

Film documentar despre Marea Unire, lansat la Slatina

img_6878

img_6878

Scris de Ionut Jifcu Publicat: 26 nov. 2018, 15:55

Filmul „Centenar - Slatina pe drumul Marii Uniri”, realizat de istoricul Aurelia Grosu, a fost lansat, luni, în cadrul unui eveniment desfășurat la Muzeul Județean Olt.

Evenimentul a dat startul manifestărilor organizate la Slatina pentru marcarea Centenarului Marii Uniri. Proiectul este finanțat de Primăria municipiului Slatina și presupune o trecere în revistă la Slatinei, în timpul marilor evenimente care au precedat „dezideratul național”, culminând cu Marea Unire de la 1918.

„Este un film care, în 57 de minute, concentrează secole de istorie, iar Slatina a mers pe drumul Marii Uniri laolaltă cu țara. Prin acest film, noi tocmai asta evidențiem, prin documente originale, alte mărturii istorice, drumul Slatinei, începând cu acel act simbolic al lui Mihai Viteazul, în jurul căruia s-au adunat toți patrioții și mințile luminate ale acestei țări. În temerara sa acțiune, el a avut alături oameni de pe aceste locuri. Mai reținem faptul că, în chiar primul său an de domnie, Mihai Viteazul reface Mănăstirea Brâncoveni, veche ctitorie a lui Neagoe Basarab”, a explicat Aurelia Grosu.

Ea a explicat că Slatina l-a primit pentru o săptămână și i-a asigurat siguranța atât a lui Tudor Vladimirescu, cât și a  «oastei norodului». Iar aici la Slatina, în 1821, s-au luat importante măsuri strategice și militare. Semnalul deșteptării naționale dat de Tudor Vladimirescu este primit cu entuziasm de populația slătineană.

La 1848, de asemenea, documentele locale relevă acest suflu de înnoire.

„Este momentul în care obiectivul Unirii se înscrie atât în programele revoluționare, cât și în marile întâlniri care au avut loc în anul revoluționar 1848. Au participat revoluționari din Slatina la Marea Adunare de la Islaz, din iunie 1848. Revoluționarii, mergând la Craiova, au fost întâmpinați de întreaga populație a orașului, cu atutoritățile în frunte, pe podul de peste râul Olt, care atunci era din lemn”, mai explică istoricul slătinean.

Mica Unire, un pas spre România, a avut de asemenea în Slatina un sprijin important.

„Comitetul Unionist din Slatina, primul creat după cel de la București, a impus alegerea lui Tănase Constantin, în Divanul Ad-Hoc, care hotărârea soarta Principatelor Dunărene, iar jalba citită de acesta este un adevărat  program al țărănimii clăcașe. El este considerat un adevărat Moș Ion Roată al Țării Românești. Poate că de aceea, Alexandru Ioan Cuza a venit în Slatina de trei ori, mulțumind în acest fel slătinenilor pentru participarea activă la realizarea idealului Unirii”, continuă realizatorul acestui film.

Atmosfera de bucurie a oamenilor din Slatina, după realizarea Marii Uniri, poate fi de asemenea regăsită în cele 57 de minute ale filmului documentar.

„În evenimentele care au urmat, aceste etape spre drumul Marii Uniri, Slatina a fost o prezență activă, o prezență dinamică, astfel încât a avut o contribuție importantă la realizarea dezideratului național. Avem o fotografie prezentată în film și în breviarul  care însoțește acest film cu participanți slătineni, îmbrăcați în costume naționale, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, iar pe 2 decembrie apărea primul număr al ziarului «Democrația Oltului», dedicat în excusivitate realizării Marii Uniri a Românilor, iar Slatina întreagă răsuna de clopotele bisericilor unde avea loc slujbe de «Tedeum». Presa, întâlnirile locale, manifestările tradionale, ceea ce a scris spre exemplu George Poboran în prima monografie a orașului Slatina, ne lasă mărturia unui entuziasm de nedescris prinzându-se în hora aceasta a Marii Uniri și slătinenii. Or, filmul nostru, în 57 de minute, evidențiază tocmai aceste lucruri”, a conchis Aurelia Grosu.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Olt și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate