Actualitate· 6 min citire

A ajuns să livreze mere bio italienilor după ani de muncă în agricultură chiar în Italia - FOTO

img_5553

img_5553

Scris de Ionut Jifcu Publicat: 25 oct. 2018, 18:06

Marin Șerban, din Găneasa, a înființat o plantație de meri, după 13 ani în care a muncit pentru alții, în Italia. Acum, merele sale bio ajung la italieni, nemți și alți europeni, regretul olteanului fiind că românii preferă merele mai ieftine dar pline de pesticide.

Șerban a reușit să acceseze o finanțare de peste 239.000 de euro, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole. Investiția a presupus dotarea plantației de 6,66 hectare cu utilaje agricole moderne, cu o instalație de irigat și cu o plasă antigrindină și antiinsecte. Fermierul povestește că ideea de a investi în România i-a venit când era la muncă în Italia, unde lucra tot într-o plantație de meri. Când a auzit că merele românești sunt greu de vândut, i-a venit ideea să se axeze pe producția bio.

„Am lucrat în Italia vreo 13 ani și uitându-mă, prin 2012, la televizor, la Viața Satului, am văzut că toată lumea încearcă să ia fonduri europene. Am zis să încercăm și noi să facem o fermă, să facem ceva acasă. Am ales să produc mere pentru că asta știam să fac. Când m-am hotărât, prin 2013, și am început să cumpăr terenul, am văzut un reportaj cu sute de tone de mere care se vindeau la prețuri derizorii, 70-80 de bani pe kilogram. Atunci mi-a venit ideea să facem ceva diferit față de toată lumea, să facem ecologic, bio. De atunci, am pornit cu bio”, a declarat Marin Șerban.

El își amintește că, în urmă cu trei ani, conceptul de bio era aproape necunoscut de funcționarii români din instituțiile subordonate Ministerului Agriculturii.

„Țin minte că în 2015, când am venit și am înregistrat livada la APIA ca bio nici nu știau ce înseamnă ecologic, ce cod să-mi dea, am stat vreo două luni să o punem pe picioare. Primele două hectare le-am înființat în anul 2014, iar în 2015 am înființat pe banii mei încă aproape patru hectare. Apoi, anul trecut am accesat pe măsura 4.1a 200.000 de euro, cu 90% finanțare, pentru sistemul de irigat cu picurare și plasele antigrindină, dar și utilaje”, povestește fermierul.

Marin Șerban nu înțelege de ce românii preferă să cumpere mere mai ieftine, care sunt produse „convențional”, adică cu ajutorul pesticidelor. El și-a propus să schimbe acest lucru și vrea să investească într-o hală frigorifică și să nu mai exporte fructele în Italia ci să vină la Găneasa cei care vor produsul său.

„Producția este bună, iar ca desfacere, le ducem pe toate în Italia, din păcate. Noi cumpărăm merele otrăvite de afară. Eu n-am nimic cu cei care fac mere convențional. Eu am făcut asta și știu ce înseamnă, chiar mâncăm otravă. Merele nostre cele bune, pentru că nu vrem să dăm un leu în plus, le ducem în Italia și la nemți și le mănâncă ei. Sper ca de anul viitor, am încă un proiect care este eligibil, dar fără finanțare pentru că nu a întrunit punctajul. Vreau să înființez încă 10 hectare de livadă, spații frigorifice, să nu mai duc merele nicăieri, să le țin și să le vindem aici, și o mașină de făcut suc natural”, a mai declarat Marin Șerban.

Bărbatul spune că mai are până să poată vorbi de amortizarea investiției.

„Banii accesați au contat foarte mult. Să iei 180.000 de euro nerambursabili, nu-i strângeai nici în două vieți muncind. E greu să estimez câți bani am băgat din buzunarul propriu, nu i-am scos încă, pentru că abia de anul acesta am început să producem. Merii, atunci când i-am cumpărat, i-am luat mai mici, cu trei-patru euro, investiție de aproximativ 100.000 de euro. Cred că în trei-patru ani o să scot toată investiția. Tot ce am strâns în Italia și bani împrumutați am investit aici”, a mai spus fermierul.

Plantația de meri a lui Marin Șerban a fost vizitată, în repetate rânduri, de reprezentanți ai Minsterului Agriculturii și chiar de către ministrul Petre Daea. Joi, a fost rândul directorului AFIR, Adrian Chesnoiu. Acesta a afirmat că fermierul din Găneasa este un model pentru românii care vor să revină în țară.

„Dumnealui este un beneficiar care poate fi dat exemplu. Este un tânăr român care a învățat și a dobândit expertiză într-o țară cu un pic înaintată în ceea ce înseamnă absorbția fondurilor europene, în Italia, și a ales să se întoarcă acasă. A venit în România, a depus un proiect cu finanțare, în exercițiul 2007-2013, a pornit cu o suprafață de 2,78 hectare, un început bunicel. Pe livada pe care o vizităm astăzi de trei hectare, unde a continuat plantarea, a văzut ce înseamnă lipsa forței de muncă și migrarea forței de muncă din România către piața vestică, a văzut ce înseamnă să nu fii tehnologizat, lucrările se făceau manual, și a văzut cât de greu e să meargă mai departe cu tratamente foarte costisitoare și tot ce implică acest lucru. A depus un proiect la noi în exercițiul acesta, 2014-2020, a accesat o sumă nerambursabilă de aproximativ 200.000 de euro, bani ce i-au permis să se doteze și vedem investițiile: un tractor de ultimă generație, plase de protecție anti-insecte și anti-grindină, o platformă de recoltare și alte utilaje”, a spus Chesnoiu.

Sfatul oficialului din Ministerul Agriculturii este ca producătorii agricoli să se asocieze pentru a-și putea desface mai ușor producția.

„Noi, Agenția, am fost și suntem alături de fermierii români, de toți ci care doresc să inițieze o investiție în agricultură. Vorbind cu beneficiarul, ne spunea cât de greu este să intri pe piața românească, ce mare diferență este între mărul românesc, ca și preț și valoare propriu-zisă, și ce vine din Vest. În Polonia, am văzut cum un grup de 65 de producători, strânși într-o cooperativă,  a accesat aproape 35 de milioane de euro, au pus toate producțiile în comun și au reușit să încheie contracte cu toate marile lanțuri de magazine, astfel încât să poată avea continuitate și o marjă foarte mare de profit. Am văzut acolo încă un lucru, că ei și importă mere, la prețuri derizorii, dar de foarte bună calitate din România și alte țări și le vând ca și mere poloneze.  Sfatul meu pentru beneficiar este să identifice alți producători mici din zonă, să se adune într-o cooperativă și să se organizeze”, a conchis Adrian Chesnoiu.

img_5529
img_5530
img_5531
img_5532
img_5534
img_5535
img_5537
img_5539
img_5540
img_5541
img_5542
img_5543
img_5550
img_5558
img_5560
img_5562
serban marin (2)

 

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Olt și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate