Actualitate· 4 min citire

Olt: Brățara dacică de la Optași-Măgura a revenit la Muzeul Județean Olt

Olt: Brăţara dacică de la Optaşi-Măgura a revenit la Muzeul Judeţean Olt

Olt: Brăţara dacică de la Optaşi-Măgura a revenit la Muzeul Judeţean Olt

Scris de Ionut Jifcu Publicat: 8 sept. 2021, 13:15

Valoare istorică deosebită

Brățara dacică descoperită în anul 2017, la Optași-Măgura, poate fi văzută începând de astăzi la Muzeul Județean Olt, unde este expusă.

La „dezvelirea” podoabei dacice, desfășurate miercuri, au fost prezenți președintele CJ Olt, Marius Oprescu, vicepreședintele Ionuț Ivan, și directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

De la descoperire, brățara a fost în custodia Muzeului Național de Istorie a României – București pentru expertizare și evaluare, iar prin eforturile CJ Olt și Muzeului Județean, a revenit acasă.

„Începem această toamnă cu un eveniment dedicat brățării dacice de la Optași-Măgura. Având în vedere valoarea istorică a acestei podoabe, mă bucur că am reușit să o aducem acasă. Ea va rămâne pentru totdeauna în patrimoniul local. Sunt convins că brățara dacică de la Optași-Măgura va împodobi Muzeul Județean Olt și sunt convins că, datorită ei, mulți vizitatori vor trece pragul acestui muzeu. Îi felicit încă o dată pe toți cei care au depus demersuri pentru ca brățara să ajungă acasă. Felicit organizatorii acestui eveniment și vreau să le mulțumesc oaspeților noștri pentru interesul acordat”, a declarat Marius Oprescu.

Valoare istorică deosebită

Brățara dacică de la Optași-Măgura este cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați (cu o greutate totală de 107.98 grame) și poartă reprezentarea dragonului înaripat, un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista și deceniile imediat următoar

„Mă bucur foarte mult că am posibilitatea să fiu astăzi la Slatina pentru un eveniment important nu numai pentru autoritățile locale, Muzeul Județean Olt, dar și pentru viața culturală și pentru ceea ce înseamnă interesul public față de patrimoniu. Este vorba de prezentarea în public aici, în cadrul Muzeului, a unei piese excepționale, nu numai prin materialul din care este făcută – este o brățară dacică de aur – dar și pentru semnificația ei istorică. Aceste brățări de aur dacice, decorate cu capete de dragon înaripați, sunt tot mai mult considerate ca fiind un simbol al puterii clasei politice care a condus regatul dac, în vremea lui Burebista și imediat după”, a declarat Oberlander-Târnoveanu.

Centru politic dac, în nordul județului Olt

Directorul Muzeului Național de Istorie spune că descoperirea acestei brățări la Optași Măgura, în nord-estul județului Olt, arată că aici exista un centru poltic important al regatului dac. Astfel de podoabe erau purtate doar de nobilii daci.

„Apariția unei asemenea brățări la Optași ne duce cu gândul la existența unui centru politic important pentru că aceste brățări reprezintă elemente foarte importante legate de istoria și de organizarea politică a regatului dacic. Nu erau frecvente. Cele de aur sunt numărabile pe degetele mâinilor a două persoane și cu atât mai mult, până în prezent, nu erau cunoscute în Muntenia, decât replici în argint”, a declarat acesta.

Brățara, distrusă de cel care a găsit-o, încercând să o amaneteze

Totodată Ernest Oberlander-Târnoveanu a ținut să tragă un semnal de alarmă pentru conștientizarea populației, în legătură cu importanța patrimoniului cultural. În noiembrie 2017, polițiștii din Optași au ridicat brățara de la un tânăr din localitate, în vârstă de 27 de ani, care nu a anunțat autoritățile despre descoperirea făcută. Mai mult, acesta a distrus-o, încercând să amaneteze o parte din ea.

„Profit de ocazie să fac un apel la mass-media să popularizeze cât mai mult importanța patrimoniului. Această piesă ar fi avut șansa să fie și mai importantă și mai valoroasă decât este acum. Din păcate, cei care au descoperit-o, deși sunt oameni tineri și nu trăiesc la fundul pământului, au distrus-o. În bună măsură, a fost distrusă cu sălbăticie și cu prostie. Nu găsesc suficiente cuvinte ca să veștejesc ceea ce s-a întâmplat acolo. Această piesă ar fi fost și mai valoroasă dacă ea ar fi ajuns la un muzeu, în mâinile specialiștilor, care să o identifice, să o expertizeze și să o pună în valoare. Din păcate, lăcomia și ignoranța au făcut ca această piesă să ajungă văduvită în patrimoniul public. Eu zic că este bine și așa, se putea și mai rău”, a mai spus istoricul.

Materialul din care a fost lucrată brățara este un aliaj de aur, foarte probabil, natural, el este alcătuit, în proporție de 86%, din aur, un procent cupru și restul argint. Este o structură tipică pentru aurul nativ nerafinat. Suprafața este șlefuită, ceea ce o deosebește de brățările din complexele de la Sarmisegetuza și pare să aibă și urme de utilizare.

„Nu cred că este de prisos spunem mereu că patrimoniul este un lucru care ne reprezintă. A-l distruge este ca și cum ne-am distruge actele noastre de identitate, ale părinților, bunicilor, străbunicilor noștri. Nu cred că un om normal face așa ceva”, a conchis Oberlander-Târnoveanu.


Sursa: Realitatea de Olt

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Olt și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate