Cetatea Sucidava din Corabia, cea mai importantă aşezare romano-bizantină dintre Carpaţi şi Dunăre, a fost reabilitată prin intermediul unui proiect cu fonduri europene în valoare de aproximativ 10,2 milioane lei. Proiectul a salvat obiectivul istoric şi cea mai importantă atracţie a sa, fântâna secretă.
Reabilitarea monumentului istoric Cetatea Sucidava din oraşul Corabia şi introducerea acestuia în circuitul turistic a fost finanţat cu fonduri europene prin Programul Operaţional Regional, Axa 5.1 cea referitoare la restaurarea patrimoniului cultural şi a modernizării infrastructurii necesare.
Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 10,2 milioane lei, din care 98% este finanţare europeană, iar 2% finanţare de la bugetul local.
Proiectul a contribuit decisiv la creşterea potenţialului turistic al monumentului istoric Sucidava-Celei, care se afla într-un accentuat proces de degradare.
„Proiectul contribuie la dezvoltarea turismului în regiune, având în vedere că acest sit arheologic are o importanţă istorică relevantă, fiind cea mai importantă cetate romano-bizantină dintre Carpaţi si Dunăre. Sunt aduse beneficii evidente regiunii, având în vedere ca în această arie există un număr limitat de atracţii turistice, iar situl arheologic Sucidava nu se afla într-un circuit turistic. Reabilitând acest obiectiv a dus la creşterea numărului de vizitatori şi la promovarea imaginii acestui sit arheologic”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.
Reabilitarea a constat şi în construirea unui muzeu în imediata apropiere a cetăţii, unde vizitatorii pot vedea proiecţii cu reconstituirea pe calculator a acesteia, dar şi obiectele de valoare găsite, pe parcursul anului de reprezentanţii Muzeului de Arheologie şi Istorie Corabia şi de cei ai Secţiei de Istorie de la Universitatea din Craiova.
Prin acelaşi proiect s-a refăcut şi drumul de acces de la Corabia până în cartierul Celei, la intrarea în complexul arheologic Sucidava.
Ca planuri de viitor, complexul arheologic urmează să fie inclus într-un circuit turistic internaţional, datorită unui proiect pentru dezvoltarea turismului transfrontalier între România şi Bulgaria. Turiştii ar urma să viziteze Sucidava din Corabia şi alte monumente istorice, apoi vor fi urcaţi pe bac, vor trece Dunărea şi vor merge ăn orasul bulgar Baikal, unde pot vizita cetatea Ulpia Escu, similară Cetăţii Sucidava.
Istoria cetăţii şi Fântâna Secretă
Cetatea Sucidava este una din cele mai mari aşezări romano-bizantine de la nord de Dunăre. A fost un important centru economic şi militar al unui trib geto-dacic, sucii, de unde şi numele cetăţii. După cucerirea Daciei de către romani, pe teritoriul actualului cartier Celei s-a construit un castru, devenit important din punct de vedere economic, contribuind la dezvoltarea oraşului roman Sucidava. Constantin cel Mare va construi aici, în secolul IV, un pod peste Dunăre din care încă se mai poate vedea un pilon pe malul românesc.
După ce a fost distrusă de huni, cetatea va fi refăcută de către împăratul bizantin Iustinian, între anii 527 şi 535. Cercetările arheologice atestă după anul 602 o populaţie daco-romană, apoi românească, menţionată în Diploma Cavalerilor Ioaniţi în anul 1247, când este atestat documentar Celeiul care revine în istorie la 1848 prin celebrul Popa Radu Şapcă, care a sfinţit steagul revoluţiei.
Cetatea Sucidava a fost construită pe un deal, cu mult peste nivelul Dunării care trece prin apropiere, precum și peste nivelul pânzei freatice din care se alimentau cu apă localnicii. Așadar, cetatea nu avea nicio sursă de apă cunoscută. Totuși, locuitorii cetății puteau trăi fără să coboare în localitate să se aprovizioneze cu apă. Între zidurile cetății se află însă o fântână secretă despre care se spune că este unică în Europa. Unicitatea fântânii secrete constă în faptul că galeria pornește din interiorul cetății, dar se ajunge la apă printr-un tunel săpat la o adâncime de 26 de metri.
Fântâna se află așadar în afara zidurilor cetății, dar sub pământ. Practic, romanii au săpat galeriile din cetate, însă izvorul a fost captat în afara zidurilor cetății. Pe vremea aceea era secretă pentru toți cei din afara zidurilor cetății. Se spune că, în acea vreme, cotropitorii care încercau să cucerească cetatea Sucidava stăteau (în afara zidurilor cetății) chiar deasupra fântânii secrete, fără să știe că dedesubt erau romanii care se aprovizionau cu apă potabilă. A fost descoperită întâmplător destul de târziu, mai exact în 1958, de către un hoț.
În prezent, Cetatea Sucidava este secţie a Muzeului Orăşenesc Corabia, având în incintă fântâna secretă şi prima basilică creştină cunoscută la nordul Dunării.
