Învățătorul Tănase Constantin din Izvoarele-Olt, ales deputat al țărănimii în Divanul Ad-hoc al Țării Românești (1857), aproape necunoscut din cărţile de istorie, s-a numărat printre cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.
La Congresul de pace de la Paris din 1856 care punea capăt războiului Crimeei s-a hotărât ca Principatele Române Moldova și Țara Românească să fie consultate în privința unirii prin intermediul Divanurilor Ad-hoc, formate din reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale.
Istoricul Aurelia Grosu arată că şi în județul Olt alegerile pentru Divanul Ad-hoc s-au desfășurat într-o atmosferă de mare tensiune între forțele conservatoare, predominante, și forțele unioniste.
„În anul 1857, se înființează Comitetul unionist județean Olt, condus de binecunoscutul revoluționar de la 1848, Iancu Ionașcu, nepot al negustorului Ionașcu, marele binefăcător al Slatinei. În ciuda opoziției forțelor antiunioniste, comitetul unionist județean Olt a reușit să impună alegerea învățătorului Tănase Constantin, ca reprezentant al tărănimii, un adevărat Moș Ion Roată al Țării Românești”, arată Aurelia Grosu.
În ziua de 19 decembrie 1857, de la tribuna Adunării Ad-hoc Tănase Constantin a citit o moțiune în care, după ce deplânge soarta tristă a țăranilor, argumentează dreptul acestora de a participa la viitoarele Adunări Legiuitoare „pentru ca să se întemeieze fericirea și pacea adevărată în țară”.
