Nu mai puţin de zece ordine de protecţie provizorii, emise de poliţiştii din Caracal în cazul unor femei bătute sau ameninţate de parteneri, au fost încălcate, potrivit datelor IPJ Olt.

În Caracal şi în localităţile rurale din împrejurimi au fost emise cele mai multe ordine de protecţie provizorii din judeţul Olt, de la modificarea legislaţiei privin violenţa domestică şi până în prezent. Tot aici au fost, însă, înregistrate şi cele mai multe încălcări ale acestor ordine.

Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Olt, Alexandra Dicu, Poliţia Caracal şi secţiile rurale arondate au emis 33 de ordine de protecţie provizorii, zece fiind încălcate. Dintre ordinele încălcate, două au fost în mediul rural şi opt în municipiul Caracal.

Şi în oraşul Scorniceşti au fost încălcate trei din cele nouă ordine emise de poliţişti.

La Slatina au fost emise 20 de ordine de protecţie provizorii şi cinci de posturile rurale arondate.

În Piatra-Olt a fost emis doar un singur ordin, iar în Potcoava au foste emis patru, dar de către poliţiştii secţiei rurale. Două ordine au fost emise în Balş.

La Drăgăneşti-Olt au fost emise şapte ordine, iar la Corabia 12.

Legislaţia privind violenţa domestică a fost modificată şi completată (prin Legea 174 din 13 iulie 2018), fiind reglementată modalitatea de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi emiterea ordinului de protecţie provizoriu de către aceştia. Astfel, la sfârşitul anului trecut, a fost aprobat şi publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului afacerilor interne şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale 46/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti.

De la data de 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor. Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane. În cadrul intervenţiilor, poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate.

Ei observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale. Informează atât victima, cât şi agresorul, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt. Ordinul prevede şi modul în care poliţiştii trebuie să acţioneze în situaţii speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.

Cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabileşte dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol. Dacă la două din primele şapte întrebări răspunsul este afirmativ, poliţistul va încadra situaţia ca având un „risc iminent pentru victimă” şi va putea emite ordinul de protecţie provizoriu.

În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecţie provizoriu.

Faţă de agresor, poliţistul, prin ordinul de protecţie provizoriu, poate dispune şi alte obligaţii sau interdicţii, şi anume: păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliţie a armelor deţinute de acesta.