Emoții pentru fostul primar al Slatinei și senator de Olt. Vâlcov află cine îi rejudecă dosarul de la Înalta Curte

Emoţii pentru fostul primar al Slatinei şi senator de Olt. Vâlcov află cine îi rejudecă dosarul de la Înalta Curte
În ocotmbrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare
2020 începe cu o decizie esențială pentru VIP-urile care au dosare în rejudecare la Instanța Supremă. Elena Udrea, Darius Vâlcov, Constantin Niță și Dan Șova vor afla, în scurt timp, cine sunt magistrații care vor da sentințele finale în dosarele în care sunt condamnați.
În octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană. Decizia Instanței Supreme poate fi contestată doar cu privire la suspendarea procesului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat, din oficiu, problema sesizării Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care Vâlcov este acuzat în acest dosar și de spălare de bani cu fonduri europene. Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor.
În timpul dezbaterilor din sala de judecată, procurorul Direcției Naționale Anticorupție a susținut sesizarea CJUE și suspendarea procesului până la o decizie a Curții Europene. Indiferent de hotărâre, ea este obligatorie pentru statul român.
„Intervenind motivarea CCR rezultă ca invocarea acestor norme comunitare e necesară pentru justa judecare. Se pune problema interpretării CJUE dacă decizia Curții Constituționale a României , prin care se dispune trimiterea spre rejudecare, îndeplinește cerințele garantării independenței unei instanțe și nu e o ingerință în actul de justitie”, a spus procurorul.
Avocații părților, printre care și cel al lui Darius Vâlcov, nu au fost de acord cu demersul Instanței Supreme.
„Dacă vom considera că putem sesiza CJUE, însemna ca nu mai respectăm CCR.” a spus în replică Adrian Georgescu, avocatul lui Vâlcov.
Fost primar al municipiului Slatina și ministru al Finanțelor, Dariu Vâlcov, a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani.
Decizia de condamnare a consilierului premierului Dăncilă a fost dată în februarie 2018, însă cele trei judecătoare au întârziat un an cu redactarea motivării sentinței.
Darius Vâlcov, unul dintre creatorii programului de guvernare al PSD, a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuarea de efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări, mai scrie Agerpres.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte – „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești Olt și Piatra Olt”.
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, susține DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.
În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie – martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăți în contul societății.
De asemenea, în perioada aprilie – decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare).
În plus, în perioada 2012 – 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deținea și controla prin interpuși.
Vâlcov mai este acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei. Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepția sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăți comerciale.
și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană. Decizia Instanței Supreme poate fi contestată doar cu privire la suspendarea procesului.
Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicat, din oficiu, problema sesizării Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în contextul în care Vâlcov este acuzat în acest dosar și de spălare de bani cu fonduri europene. Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor.
În timpul dezbaterilor din sala de judecată, procurorul Direcției Naționale Anticorupție a susținut sesizarea CJUE și suspendarea procesului până la o decizie a Curții Europene. Indiferent de hotărâre, ea este obligatorie pentru statul român.
„Intervenind motivarea CCR rezultă ca invocarea acestor norme comunitare e necesară pentru justa judecare. Se pune problema interpretării CJUE dacă decizia Curții Constituționale a României , prin care se dispune trimiterea spre rejudecare, îndeplinește cerințele garantării independenței unei instanțe și nu e o ingerință în actul de justitie”, a spus procurorul.
Avocații părților, printre care și cel al lui Darius Vâlcov, nu au fost de acord cu demersul Instanței Supreme.
„Dacă vom considera că putem sesiza CJUE, însemna ca nu mai respectăm CCR.” a spus în replică Adrian Georgescu, avocatul lui Vâlcov.
Fost primar al municipiului Slatina și ministru al Finanțelor, Dariu Vâlcov, a fost condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani.
Decizia de condamnare a consilierului premierului Dăncilă a fost dată în februarie 2018, însă cele trei judecătoare au întârziat un an cu redactarea motivării sentinței.
Darius Vâlcov, unul dintre creatorii programului de guvernare al PSD, a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influență, spălare de bani și efectuarea de efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări, mai scrie Agerpres.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte – „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Scornicești și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apă și canalizare în orașele Drăgănești Olt și Piatra Olt”.
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, susține DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.
În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie – martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăți în contul societății.
De asemenea, în perioada aprilie – decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare).
În plus, în perioada 2012 – 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, și transferul bunurilor provenite din săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, sub forma unor opere de artă și sub forma unor servicii, amenajări și bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deținea și controla prin interpuși.
Vâlcov mai este acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcțiile de primar, senator și ministru, utilizând informații deținute în virtutea acestora, în legătură cu șapte firme pe care le deține în fapt și pe care le administrează, prin interpuși, obținând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro și 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei și 600.000 lei. Toate aceste bunuri și sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepția sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăți comerciale.
Urmărește știrile Realitatea de Olt și pe Google News
























