În Roșia Montană se ascunde o parte din bogăția subterană a României, fiind un loc cu un potențial extraordinar în ceea ce privește resursele naturale valoroase
În Roșia Montană se ascunde o parte din bogăția subterană a României, fiind un loc cu un potențial extraordinar în ceea ce privește resursele naturale valoroase. Acestea ar fi, în mod cert, vitale pentru economia țării în cazul unei exploatări responsabile și sustenabile.
Roșia Montană a fost, de-a lungul timpului, subiectul unor intense dispute între corporații străine și activiști ecologiști autohtoni, într-un conflict care a durat decenii. Interesul este unul imens, având în vedere bogătile subterane pe care le adăpostește.
Conform datelor, subsolul României în această zonă conține sute de tone de aur, dar și de 5 ori mai mult argint, platină, toate acestea făcând ca zăcământul să fie cel mai mare din Europa. Dacă am calcula aceste resurse la prețurile actuale, ne-am trezi cu un potențial de peste 19 miliarde de euro în contul României.
Recent, România a câștigat procesul cu cei de la Gabriel Resources, iar situl de la Roșia Montană va rămâne neatins. Totuși, aici este o adevărată avere, de peste 300 de tone de aur și 1500 de tone de argint, care ar valora peste 19 miliarde de euro.
Potrivit studiilor care au fost făcute atunci când a început această investiție a Gabriel Resources, România are la Roșia Montană peste 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint - atât apreciau canadieni ca ar putea să extragă de la Roșia Montană în decurs de 16 ani.
Calculate la prețul de acum, toate aceste zăcăminte ar aduce României aproximativ 19 miliarde de euro.
Pe lângă aur și argint, România are la Roșia Montană și platină. Are de asemenea și alte metale, precum titan sau nichel. Însă atenția principală a investitorilor a fost asupra zăcămintelor de aur și argint.
Cât aur a dat Roșia Montană între 1852-1938
Producția de aur și argint de la Roșia Montană, între 1852 și 1938, poate fi „contabilizată“cu ajutorul unui document întocmit în 8 martie 1939. Actul deținut de Arhivele Naționale Alba ne permite să aflăm cantitatea de metale rare obținută din prelucrarea minereului de la Roșia Montană, timp de aproape un secol.
În anul 1852, din cele 249 de tone de minereu de la Roșia Montană au rezultat, în urma prelucrării, 1, 3038 de aur și 0, 6366 kilograme de argint.
Producția a explodat câțiva ani mai târziu, în 1867, când din cele 4.306 tone de minereu au rezultat 25, 4642 kilograme de aur și 17, 0130 kilograme de argint.
Cantități impresionante au fost scoase la începutul anilor 1900. Spre exemplu, în 1905 s-au prelucrat 12.235 de tone de minereu, din care s-a obținut 89, 8475 kilograme de aur și 42, 4871 kilograme de argint. Trei ani mai târziu, subsolul Roșiei Montane a dat o cantitate de 106, 710 kilograme de aur și 44, 4550 kilograme argint. În anul Unirii Transilvaniei cu România, 1918, din prelucrarea a 12.805 tone de minereu au rezultat 28, 140 kilograme de aur și 18, 812 kilograme de argint.
Sursa: Newsinn
