O femeie din Slatina a fost condamnată la un an şi cinci luni de închisoare după ce a luat credite de la mai multe instituţii bancare, folosind identităţi şi acte false. A reuşit să pună mâna, astfel, pe o sumă de peste două miliarde lei vechi.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 3 aprilie 2013 – 28 iunilie 2017, Andreea I. a reuşit ia 22 de credite de la o instituţie bancară, folosind copii ale unei cărţi de identitate falsificate cu privire la nume, serie şi cod numeric personal.

Totodată, ea a depus adeverințe de venit falsificate, pentru a o induce în eroare asupra identității şi bonității persoanei împrumutate.

În baza acestor contracte, femeia a obţinut credite cu care a achiziţionat bunuri de consum şi a utilizat banii din liniile de credit ale cardurilor bancare ataşate, producând acesteia din urmă un prejudiciu evaluat la suma totală de 209.041,29 lei (96.719,13 lei credit utilizat şi 112.322,16 lei dobândă).

Cum îşi falsifica actul de identitate

 Inculpata şi-a recunoscut faptele, în faţa instanţei. Ea a încheiat contracte de credit în sucursale ale instituţiei bancare din Caracal, Târgu Jiu, Piteşti, Craiova, Petroşani, Râmnicu Vâlcea şi chiar Constanţa.

Angajaţii firmei de creditare nu cereau niciodată actul de identitate în original, astfel că femeia prezenta o „copie” xerox color, pe care modificare de fiecare dată informaţiile.

În total, ea a avut 76 de încercări de fraudare, având succes în 22 dintre cazuri.

„Astfel, inculpata a detaliat modul în care a acţionat, mijloacele de falsificare pe care le-a folosit, declarând că a folosit adeverințe de venit pe care le-a falsificat ca fiind emise de S.C. #### S.A. ####### şi S.C. ####### S.R.L. Aceasta a menţionat că nu a folosit cărţi de identitate false, ci copii ale unor cărţi de identitate pe care le-a falsificat personal la rubricile nume, cod numeric personal CNP, serie, domiciliu și cod secret. Astfel, inculpata a indicat că la încheierea celor 22 de contracte de acordare linii de credit, precum şi în cazul celor 76 de contracte de credit aprobate de ####### ### SA, dar nefinalizate şi concretizate într-un număr de 76 de tentative de fraudare a modificat de fiecare dată codul numeric personal pentru a nu fi identificată în bazele de date şi evidențele firmei, cunoscând faptul că reprezentanţii companiei efectuează căutarea în bazele de lucru ale companiei după codul numeric personal şi nu după numele persoanei”, se arată în rechizitoriu.

Amaneta produsele luate pe credit

Andreea I. valorifica şi produsele pe care le achiziţiona în baza actelor false, la case de amanet sau direct către alte persoane.

„A recunoscut faptul că personal s-a prezentat de fiecare dată la aceste magazine, a încheiat contractele de credit, a folosit şi consumat sumele de bani de pe cardurile ataşate acestor contracte de credit, a obţinut în baza facturilor fiscale ataşate la contractele de credit mai multe bunuri de consum din magazinele menţionate, bunuri despre care aceasta a declarat că nu se mai află în posesia sa, întrucât imediat ce le achiziționa în baza contractelor de credit încheiate le vindea către diverse persoane fizice din Craiova, persoane pe care le găsea în incinta unei case de amanet, la care lăsa aceste produse. Despre sumele de bani retrase de pe aceste carduri, inculpata #### (fostă #######) ####### ####### a declarat că a ştiut doar ea, folosind aceste sume pentru a se întreţine, soţul şi familia acesteia necunoscând nimic din activitatea sa”, se mai arată în documentul citat.

Judecătoria Slatina, condamnare cu suspendare

Magistraţii Judecătoriei Slatina au decis să o condamne pe Andreea I. la un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare. Instanţa a dispus anularea tuturor celor 22 de contracte de credit.

Inculpata a fost obligată să plătească 5.200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.

Sentinţa magistraţilor slătineni nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel, la Curtea de Apel Craiova.

Sursa: Realitatea de Olt

Articolul precedentPreședintele PPE: Bulgaria și România trebuie să devină state membre ale spațiului Schengen
Articolul următorPrimăria aprobă o schemă de ajutor de minimis pentru firmele din Parcul Industrial Slatina