Cel puțin 626 de persoane au murit, iar peste 2.400 sunt date dispărute în urma inundațiilor devastatoare din Nepal. În timp ce operațiunile de salvare continuă în munți, cercetătorii avertizează că topirea accentuată a ghețarilor din cauza schimbărilor climatice transformă lacurile glaciare în adevărate bombe cu ceas, punând în pericol iminent viața a peste 15 milioane de oameni la nivel global.
Dezastrul a fost declanșat de desprinderea masivă a unei bucăți din ghețarul Langtang-Lirung. Șocul impactului a fost atât de violent încât a generat un seism cu magnitudinea 5,2. Din păcate, acest scenariu nu reprezintă un caz singular.
Cercetătorul Jonathan Carrivick de la Universitatea din Leeds a avertizat, într-o declarație pentru Daily Mail, că creșterea temperaturilor globale destabilizează permafrostul și structurile glaciare montane. Această degradare crește considerabil riscul producerii unor alunecări masive de teren și a unor inundații devastatoare.
Harta globală a zonelor critice
Cercetările publicate în revista Nature Communications arată că peste jumătate din cele 15 milioane de persoane amenințate direct de revărsările lacurilor glaciare (fenomenul GLOF) sunt concentrate în patru țări: India, Pakistan, Peru și China.
Asia Înaltă (Himalaya, Karakoram, Hindu Kush): Înregistrează cea mai mare vulnerabilitate, concentrând 62% din populația globală expusă. În această zonă, mii de locuitori au gospodăriile la mai puțin de zece kilometri de barajele instabile ale lacurilor alpine.
Muntele Anzi: Arealul sud-american reprezintă o sursă importantă de risc, depășind estimările inițiale. Din 1990 până în prezent, numărul acumulărilor de apă glaciară din Anzi s-a extins cu 93%, plasând Peru pe locul al treilea în topul națiunilor celor mai vulnerabile la nivel mondial.
Alte regiuni expuse: Pericolul amenință, de asemenea, Alpii europeni, precum și zonele montane din Pacificul de Nord-Vest și Canada.
Fenomenul de revărsare glaciară apare atunci când apa rezultată din topirea ghețarilor creează bazine acvatice extinse la altitudini mari, blocate doar de baraje naturale formate din grohotiș și gheață. Încărcarea excesivă cu apă sau prăbușirea unor bucăți de ghețar în aceste acumulări duce la ruperea barajelor și la eliberarea bruscă a unor viituri uriașe în văi.
Deși în cazul recent din Nepal factorul declanșator a fost o prăbușire directă de rocă și gheață, efectele distructive în aval sunt amplificate semnificativ de expansiunea urbană necontrolată și de construcția de infrastructură în proximitatea albiilor montane.
În condițiile accelerării încălzirii globale, este imposibil de anticipat momentul sau locul exact în care se va produce următorul dezastru, însă riscul unor catastrofe similare rămâne extrem de ridicat.
