De ce nu dau toți elevii Admiterea și BAC-ul. Explicațiile Ministerului Educației

Neparticiparea la examenul de bacalaureat este un fenomen tot mai extins, arată datele unui raport realizat în premieră în România. Specialiștii au analizat datele celor care nu se înscriu sau, chiar dacă s-au înscris, nu participă la toate probele. Generația care a finalizat studiile în anul școlar trecut a fost grav afectată de pandemie, iar acest lcuru s-a constatat și la Balcalaureat.

Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației, a analizat neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023 

Cercetarea s-a derulat în opt unități de învățământ liceal, public, de masă. Unitățile provin din șapte regiuni de dezvoltare ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru și București-Ilfov

Un liceu este situat în mediul rural, în apropierea unui oraș mare. Toate celelalte sunt situate în mediul urban mic, mediu și mare și au oferte de școlarizare pentru filiera tehnologică, diferite profiluri și specializări. Pe lângă acestea, câteva au și clase de învățământ teoretic sau, mai rar, clase de învățământ vocațional.

Șapte din cele opt licee școlarizează elevi în diferite forme de organizare: învățământ de zi, seral sau cu frecvență redusă, conform News.ro.

Potrivit datelor din raport, neparticiparea la examen a fost definită prin două tipuri de comportamente: (1) neînscrierea la sesiunea din iunie 2023; (2) absenteismul de la cel puțin o probă de bacalaureat din iunie 2023.

Referitor la neînscrierea la sesiunea din iunie 2023 a bacalaureatului, modelele multinivel au evidențiat că:

Elevii care au urmat liceul în mediul rural au avut de aproximativ două-trei ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.

Șansele ca un elev să nu se înscrie la examen au fost de 2.19 ori mai mari cu fiecare creștere cu 1.12 ani a vârstei.

Elevii de gen masculin au avut de 1.11‒1.13 ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.

Elevii care nu au trecut de evaluarea națională ‒ fie pentru că nu au promovat, fie pentru că nu s-au prezentat ‒ au avut de peste trei ori mai multe șanse să nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune decât colegii care au promovat evaluarea națională.

Șansele ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat au fost de 0.36‒0.38 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0.85 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

Proveniența dintr-un liceu cu un procent mare al elevilor înscriși în 2022‒2023 în an terminal la seral sau la filiera tehnologică a crescut semnificativ șansele ca elevii să nu se înscrie la bacalaureat în sesiunea din iunie 2023.

Referitor la absenteismul de la prima sesiune de bacalaureat 2023, modelele multinivel au evidențiat că:

Elevii care au urmat un liceu în mediul rural au avut de aproape două ori mai multe șanse să lipsească de la cel puțin o probă de bacalaureat în iunie 2023.

Elevii de gen masculin au avut de 0.87 ori mai puține șanse să absenteze la bacalaureat.

Șansele ca un elev să lipsească de la examen au fost de 1.30 ori mai mari cu fiecare creștere cu 0.56 ani a vârstei.

Elevii care nu au trecut de evaluarea națională au avut de aproximativ patru ori mai multe șanse să aibă la bacalaureat statusul „Absent”.

Șansele ca un elev să absenteze de la bacalaureat au fost de 0.53‒0.57 ori mai mari cu fiecare scădere cu 0.71 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

Elevii de la frecvență redusă au avut de 3.98 ori mai multe șanse să lipsească de la examenul de bacalaureat decât cei de la zi.

Comparativ cu elevii de la zi, cei de la seral au avut de 16.07 ori mai multe șanse să nu se prezinte la cel puțin una din probele de la bacalaureat din iunie 2023.

Elevii de la filiera tehnologică au avut de 2.58 ori mai multe șanse să lipsească de la bacalaureat 2023 decât cei de la filiera teoretică.

”Ponderile elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de bacalaureat sunt ridicate și variază între 100% (în cazul unui liceu mic) și 29,12% (în cazul unui liceu mare). Din perspectiva cadrelor didactice din majoritatea liceelor incluse în cercetarea calitativă, participarea redusă la prima sesiune a examenului de bacalaureat 2023 nu este o situație particulară, ci una similară cu cea din anii anteriori”, se arată în raport.

Potrivit documentului, în același timp, în unele liccee, au fost și profesori care au considerat că generația actuală de elevi se distinge de cea a anilor anteriori întrucât aproape jumătate din anii de liceu au fost afectați negativ de pandemie, elevii din categoriile dezavantajate având cel mai mult de suferit în perioada în care activitățile școlare s-au derulat online.

”Înscrierea și participarea la bacalaureat a elevilor din promoțiile anterioare nu este un fenomen amplu. Au existat însă și licee cu număr mare de absolvenți din promoții anterioare care se înscriu la bacalaureat (50-70 elevi înscriși din promoțiile anterioare). Un număr relativ mic de elevi din seria curentă se înscriu la sesiunea a doua de bacalaureat din toamna aceluiași an”, se mai arată ăn raport.

Potrivit documentului, o practică destul de întâlnită este cea a promovării în trepte a bacalaureatului, câte o probă pe an.

În cazul celor opt licee cuprinse în cercetare, ponderea mare de neparticipare la bacalaureat este dată de elevii de la învățământul seral și cu frecvență redusă . Principalul motiv al neparticipării este faptul că elevii nu sunt motivați să obțină diploma de bacalaureat, ci sunt mai degrabă interesați să obțină documentele solicitate adesea la angajarea pe piața muncii (diploma de finalizare a studiilor liceale și certificatul de calificare de nivel 4)”, mai arată specialiștii Ministerului educației.

Aceștia arată, de asemenea, că elevii de la seral au un statut diferit: aproape toți sunt angajați, provin din alte localități și adesea au responsabilități familiale și copii mici acasă – aspecte care determină lipsa timpului pentru învățare și resurse limitate pe care le alocă studiului, iar examenul de bacalaureat nu reprezintă o prioritate pentru viața lor personală și profesională.

Unii dintre profesori au declarat că elevii de la învățământul seral și de la frecvență redusă conștientizează mai târziu importanța diplomei de bacalaureat și, uneori, revin să dea bacalaureatul în anii următori.

Între grupurile cu risc crescut de neparticipare la bacalaureat, alături de elevii de la seral sau frecvență redusă, au fost menționați:

• elevii care se întorc în țară din migrația externă și care provin din alte sisteme educaționale ‒ tranziția acestora este îngreunată de lipsa unor programe dedicate facilitării integrării lor în sistemul de învățământ din țară.

• elevii care provin din învățământul profesional sau dual ‒ aceștia au un nivel precar de pregătire și posibilități reduse de recuperare pentru a atinge nivelul de competențe solicitate de probele de bacalaureat.

• eleve care au devenit mame în timpul liceului .

Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat:

➢ parcursul școlar problematic începând chiar cu școala generală;

➢ lacunele educaționale serioase;

➢ autoeficacitatea scăzută în raport cu învățarea și cu examenul de bacalaureat;

➢ canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăților socio-economice;

➢ suportul deficitar al familiei în sfera educațională;

➢ lipsa motivației școlare/academice, la pachet cu reorientarea motivației către asigurarea rapidă a unui mijloc de câștigare a traiului (fie prin menținerea actualului loc de muncă, fie prin obținerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului).

Sursa: Newsinn