Comisia Europeană vine cu vești foarte proaste pentru România - Ce se va întâmpla în țara noastră din cauza inflației

Creșterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflației care constrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor stricte de creditare și a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat în următorii doi ani, potrivit estimărilor de toamnă publicate miercuri de Comisia Europeană.

Instituția europeană se așteaptă ca avansul PIB să își revină în următorii doi ani, la o creștere de 3,1% în 2023 și 3,4% în 2024.

Cu o inflație de bază (care exclude energia și alimentele) persistentă, declinul inflației generale este așteptat să se intensifice în 2024 și 2025.

Pentru 2023, inflația generală este anticipată să atingă 9,8%, urmând să încetinească la 5,9% în 2024 și la 3,4% în 2025.

Piața muncii se va menține strânsă, în pofida creșterii economice mai slabe, menținând majorările salariale la un ritm ridicat.

Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 și la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.

În 2023, încrederea oamenilor de afaceri în economie, vânzările cu amănuntul și serviciile și-au pierdut semnificativ din avânt, iar producția industrială s-a deteriorat și mai mult, se arată în raportul de țară al Comisiei Europene.

După o creștere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creșterea este de așteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condițiile de finanțare stricte, dezinflația relativ lentă și creșterea economică redusă a partenerilor comerciali afectează producția.

Creșterile puternice ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care este așteaptat să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să se accelereze ușor. Înăsprirea politicii monetare și a condițiilor de finanțare a dus la o încetinire accentuată a creșterii creditului privat, cu impact negativ asupra investițiilor private.

Cu toate acestea, investițiile finanțate de UE în infrastructura publică finanțate oferă un stimulent puternic pentru creștere.

Se estimează că formarea brută de capital fix va crește cu mai mult de 8% în 2023. Contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB-ului se va restrânge în 2023 și, împreună cu îmbunătățirea termenilor schimbului, este de așteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

Creșterea reală a PIB-ului este estimată să se accelereze la 3,1% în 2024 și la 3,4% în 2025, susținută de creșteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere a creșterilor anterioare ale dobânzilor și consumul și investițiile publice rezistente.

În timp ce consumul privat este așteptat să se accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB-ului în orizontul de prognoză.

Impulsionat de intrările financiare externe solide și de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menține probabil peste 7% din PIB în 2024 și 2025.

Șomaj scăzut și creșteri mari ale salariilor

Piața muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendințe demografice nefavorabile. Se estimează că rata șomajului va scădea marginal, la aproximativ 5,4% în 2023, și va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creșterii mai slabe.

Este așteptat ca salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023, și să continue într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, se preconizează că creșterea salariilor reale va fi ridicată în acest an și anul viitor.

Proces prelungit de dezinflație

Se estimează că prețurile mai scăzute la energie vor duce la o încetinire lentă a inflației totale IAPC, de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puțin sub 10% în 2023, pe fondul creșterilor prețurilor alimentelor și serviciilor.

În general, inflația medie IAPC va decelera mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, va reintra în intervalul țintă de inflație al băncii centrale, dar riscurile sunt către o reducere mai treptată.

Se estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 și 2025

Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, același nivel ca în 2022.

Aceasta este o revizuire ascendentă considerabilă în comparație cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în Prognoza de primăvară.

Deficitul peste așteptări în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât așteptările (în special cu personalul și bunuri și servicii) și o creștere mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe.

Se anticipează ca investițiile publice ca pondere din PIB să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE.

Costul măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.

În ceea ce privește cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administrației publice și de condiții mai stricte de eligibilitate pentru funcționarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanță și alocații de hrană.

În ceea ce privește veniturile, noile măsuri sunt de așteptat să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB.

Principalele măsuri includ o creștere a impozitării corporative, o eliminare parțială a regimurilor fiscale preferențiale pentru sectoarele construcțiilor și agriculturii și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunuri și servicii selectate.

Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală va fi parțial compensat de creșterea robustă a cheltuielilor cu personalul.

Prognoza nu include costul potențial, pe termen scurt, al reformei pensiilor în curs de pregătire.

În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.

Datoria publică generală este așteptată să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.

Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt către o scădere. O creștere posibilă mai scăzută a PIB-ului și presiunile în creștere asupra salariilor publice ar putea duce la deficite guvernamentale mai mari.

La nivel european, în ansamblu, prognoza de toamnă prevede o creștere a PIB-ului în 2023 la 0,6% atât în UE, cât și în zona euro, cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile de vară ale Comisiei.

În 2024, se estimează că creșterea PIB-ului UE se va îmbunătăți la 1,3%. Aceasta este încă o revizuire descendentă de 0,1 puncte procentuale, față de prognoza din vară. În zona euro, creșterea PIB-ului este proiectată să fie ușor mai scăzută, la 1,2%.

În 2025, odată cu diminuarea inflației și a înăspririi politicii monetare, se așteaptă ca creșterea să se întărească la 1,7% pentru UE și 1,6% pentru zona euro.