Șoc în lumea medicală: Studiul ce poate răsturna totul la 3 ani de la pandemie - Cum poate fi agravată pandemia de pastila anti-COVID

Anunțul ce poate răsturna totul la trei ani de la declanșarea pandemiei de coronavirus și tratamentele folosite pentru vindecarea de COVID-19. Cel mai recent studiu susține că pastila anti-COVID-19 dezvoltată de Merck ar putea aduce riscuri legate de agravarea pandemiei.

Un nou studiu publicat luni în revista Nature arată că pastila antivirală COVID-19 - Merck - poate provoca mutații ale virusului care se pot răspândi ocazional la alte persoane. Concluziile acestor cercetări poate schimba total modul de tratament al COVID, spun autorii studiului.

Cum poate agrava pandemia tratamentul cu pastial anti-COVID-19 - Ce poate provoca Molnupiravir?

Mai mulți cercetători afirmă că acest tratament pentru COVID-19, cu pastila Merck, contribuie la apariția unor mutații ale noului coronavirus, cu un risc ce rămâne deocamdată teoretic: apariția unor variante periculoase, relatează AFP, potrivit agerpres.ro.

Oamenii de știință susțin că utilizarea Molnupiravirului pentru a trata pacienții cu risc COVID ar coincide în unele cazuri cu mutațiile virusului Corona.

Molnupiravir, folosit în tratarea COVID-19,  acționează provocând mutații în informația genetică a COVID, care slăbește sau distruge virusul și reduce cantitatea de coronavirus din organism. Cu toate acestea, studiul publicat luni în revista științifică Nature arată că, uneori, COVID poate „supraviețui” tratamentului cu Molnupiravir și este posibil să ducă la crearea unor variante mutante ale coronavirusului care s-a dovedit că se răspândesc la alți pacienți, relatează și CNBC.

Cercetătorii din SUA și Marea Britanie au analizat în mod specific 15 milioane de genomi COVID pentru a vedea ce mutații au avut loc și când. Ei au descoperit că mutațiile au crescut în 2022, după ce Molnupiravir a fost introdus în multe țări.

În același timp, cercetătorii precizează și că medicamentul antiviral Monupiravir, vândut ca Lagevrio, nu ar fi produs variante mai transmisibile sau severe ale COVID.

Un purtător de cuvânt al Merck a respins noul studiu, susținând că cercetătorii au presupus că mutațiile pe care le-au analizat au fost asociate cu pacienții tratați cu Molnupiravir „fără dovezi documentate ale acestei transmiteri”.

„În schimb, autorii se bazează pe asocieri circumstanțiale dintre regiunea din care a fost identificată secvența și intervalul de timp de colectare a secvenței în țările în care molnupiravir este disponibil pentru a trage concluzia. Genomii cu mutații sunt mai puțin frecvente și au fost asociate cu cazuri sporadice””, a spus purtătorul de cuvânt al Merck, citat de CNBC.

Cercetătorii, anunț după eșecul pastilei Merck: Niciun risc imediat

Rămâne ca studiul să convingă mai mulți cercetători care nu au participat la realizarea sa, așa cum este virusologul Stephen Griffin, care a salutat pentru Science Media Center (SMC) din Regatul Unit o cercetare "bine realizată și de o importanță excepțională".

La fel ca autorii studiului, el a insistat asupra unui aspect: mutațiile detectate nu par să fie, în sinea lor, deosebit de periculoase sau de contagioase.

"Însă aceste rezultate au implicații importante pentru perioada următoare a pandemiei", a prevenit Stephen Griffin.

Într-adevăr, orice fenomen care accelerează mutațiile virusului crește pe termen lung riscul de apariție a unor variante mai periculoase sau, așa cum a fost Omicron la apariția sa, mult mai transmisibile decât variantele precedente, relatează agerpres.ro.

Ce vor face medicii: Vor mai prescrie Molnupiravir în tratarea COVID-19?

Trebuie oare, în acest context, ca medicii să nu mai prescrie Molnupiravir? Autorii studiului au evitat să se pronunțe în această privință, preferând să rămână pe terenul geneticii și să afirme că această chestiune intră în responsabilitatea autorităților sanitare.

Iar pentru anumiți cercetători, deși noile rezultate reamintesc nevoia de a nu prescrie Molnupiravir în cantități enorme și în toate situațiile, medicii nu ar trebui totuși să renunțe pur și simplu la el.

"Desigur, nu trebuie să iei sistematic Molnupiravir când ești infectat cu coronavirus. Dar, în anumite cazuri dificile, este un medicament care poate fi util”, a concluzionat medicul infecțiolog Chris Butler de la SMC, citat de agerpres.ro.

"Semnătură" specifică după tratamentul cu Molnupiravir

Acest risc a contribuit la o anumită reticență din partea autorităților sanitare, precum FDA din Statele Unite - care a autorizat Molnupiravir doar cu o slabă majoritate a membrilor săi cu drept de vot - și Haute Autorite de Sante (HAS) din Franța, care a respins complet medicamentul produs de Merck.

În acest context se înscrie și studiul publicat luni, după ce popularitatea pastilei Merck scăzuse deja foarte mult din cauza slabei sale eficiențe, deși a rămas încă prescrisă pe scară largă în anumite țări, mai ales în cele în curs de dezvoltare.

Cercetătorii au studiat o vastă bază de date, Gisaid, care adună genomuri ale virusurilor prelevate de la numeroși pacienți din lumea întreagă.

Pentru autorii studiului, concluzia este clară: utilizarea Molnupiravir este asociată cu apariția unor mutații specifice.

Ei au constatat apariția unei "semnături" specifice în momentul în care pastila a început să fie prescrisă în anumite țări. În schimb, semnătura este aproape absentă în zonele lumii în care tratamentul nu a fost aprobat.

Pe scurt, acest tratament "poate da naștere unor virusuri care au suferit mutații într-o manieră notabilă și care rămân viabile, chiar în anumite cazuri transmisibile", a explicat pentru AFP unul dintre autorii studiului, geneticianul Theo Sanderson, potrivit agerpres.ro.

Concluziile studiului au fost însă respinse de grupul Merck. Potrivit companiei americane, studiul a evidențiat doar o corelație, fără să ateste o legătură de tip "cauză-efect" între tratamentul său și acele mutații.

Autorii studiului s-au bazat pe "asociații de circumstanță", a declarat un reprezentant al grupului american pentru AFP.

Efectele pastilei anti-COVID-19 Merck. Molnupiravir, eficient sau ineficient în tratarea COVID-19?

„Tratamentul cu Molnupiravir a lăsat o urmă vizibilă în bazele de date mondiale de secvențiere" a genomului virusului, au concluzionat autorii unui studiu publicat luni în revista Nature.

Molnupiravir este un tratament dezvoltat de gigantul farmaceutic american Merck (cunoscut sub numele de MSD pe plan internațional).

Lansat pe piață în 2021, Molnupiravir a fost prima pastilă anti-COVID din lume, un succes notabil pentru arsenalul farmaceutic de la acea vreme, care era compus doar din vaccinuri și tratamente ce necesitau o administrare intravenoasă complexă.

Însă Molnupiravir, comercializat sub numele de Lagevrio, a devenit rapid ținta unor critici. Acestea au vizat în parte eficiența sa limitată, mai ales în raport cu cea a marelui său concurent, Paxlovid, dezvoltat de Pfizer, care i s-a alăturat foarte repede pe piață.

Însă modul său de acțiune reprezintă elementul care a provocat cele mai puternice reticențe. Spre deosebire de alte antivirale, precum Paxlovid, pastila Lagevrio acționează inserându-se direct în genomul virusului.

Obiectivul este acela de a declanșa o serie de mutații din ce în ce mai dezordonate, care duc în cele din urmă la dispariția virusului din organism. Însă oamenii de știință au considerat, încă de la lansarea pastilei, că un astfel de mecanism riscă să favorizeze apariția unor virusuri mutante și transmisibile de la un individ la altul.